Oraşul industrial
preluat din:
http://librariasemndecarte.wordpress.com/2010/07/30/orasul-industrial/














Este oare adevărat că dacă nu-ţi cunoşti rădăcinile este ca şi cum nu ţi-ai cunoaşte părinţii? Şi mă refer aici la rădăcinile prinse şi crescute în istoria şi cultura spaţiului în care te-ai născut. Poţi oare să funcţionezi şi să faci faţă într-o societate actuală consumistă până la epuizare fără să ştii, sau încercând să uiţi cine eşti şi de unde vii? Nutreşti cumva sentimentul, tot mai evident, că nu te identifici cu caracterul spaţiului în care ai crescut? Încerci să negi cumva trecutul încă prezent? Te întrebi ce are frumos un oraş industrial, cum este Reşiţa sau Hunedoara (exceptând desigur dărnicia peisajului natural)? Nimic frumos! Aşa gândim majoritatea deşi puţini o recunoaştem. Dacă oraşele industriale sunt urâte… cum sunt oameni care s-au format şi trăiesc în ele? Sunt şi ei urâţi? Răspunsul la înterbări l-am primit joi 29 iulie, seara, în curtea umbrită a librăriei Semn de carte*. Romulus şi Victor Ioan s-au alăturat într-un tandem de carte şi fotografie pe tema oraşului industrial şi a locuitorilor săi. Cei doi ardeleni adaptaţi şi adoptaţi de spaţiul bănăţean, tată şi fiu, s-au reunit într-un gest comun de înţelegere şi datorie (oarecum) faţă de rădăcinile lor hunedorene, oferind celor prezenţi argumentele înţelegerii şi estetizării oraşului industrial. Avizat prin meserie, dr. ing Romulus Vasile Ioan, directorul combiantului TMK Reşiţa, a propus celor prezenţi un dialog pe tema scrierilor sale „A doua epistolă către hunedoreni” și „Singur printre bănăţeni”, punctând totodată constatările argumentate ale mutării sale împreună cu familia, dinspre Ardeal înspre Banat. Iar dacă o imagine face cât o mie de cuvinte, cea mai directă metodă de estetizare a oraşului industrial ne-a pregatit-o Victor Ioan, prin intermediul expoziţiei de fotografie „Industrial”. Dacă tema fotografiilor este evidentă din titlu, ceea ce trebuie însă marcat este modul în care tanarul student al Facultăţii de Arte Timişoara (Foto-Video), a ales să exploreze cadrul industrial prin intermediul contextului în care s-a născut, într-un gest de asumare a trecutului şi conştientizarea prezentului. Baudelaire spunea că e un miracol al artei faptul că oribilul, exprimat artistic, devine frumuseţe. Au participat la dialog cu opinii oportune dr. Ada Mirela Chisalita şi dr. Mircea Rusnac – istoric. Aşadar, joi seara, am avut dovada evidentă (vie) a faptului că oraşul industrial urât este frumos şi mai ales nu naşte oameni urâţi, s-au altfel spus oamenii frumoşi pot estetiza un oraş industrial. Urâţenia nu are la bază considerente estetice, ci mai degrabă contexte sociale, economice.

Cărți cu poze…preluat din:
http://librariasemndecarte.wordpress.com/2010/07/28/car%c8%9bi-cu-poze/

Semn de carte* vă invită joi 29 iulie 2010, de la orele 18, să luaţi parte la un eveniment socio-cultural necesar pentru conştiinţa urbei. Vernisajul expozitiei de fotografie „Industrial” a tânărului Victor Ioan și dialog pe tema scrierilor semnate Romulus Vasile Ioan – „A doua epistolă către hunedoreni” și „Singur printre bănăteni”. Autorilor l-i se vor alătura în prezentare d-na dr. Ada Mirela Chisăliță și dr. Mircea Rusnac, istoric cercetător.
Dr. ing. Romulus Vasile Ioan - director general TMK (fostul CSR) – Hunedorean prin naştere, are destinul implacabil legat de viaţa oţelului fie el hunedorean sau reşiţean. Împletind istoria trăită în încercări scriitoriceşti, Romulus Vasile Ioan analizează şi critică, incită şi stârneşte polemici într-un exerciţiu de cultură urbană care trebuie încercat. Merită să-l cunoaşteţi pe cel care se consideră “cel mai ardelean dintre bănăţeni” , cel care defineşte concepte filozofice fundamentale cu umor în ”Prima epistolă către Banatul Montan”, cel care scrie o scurtă istorie a siderurgiei reșițene – bine documentată, cronologică, de la l769 in ” A doua epistola catre banateni, o istorie enumerata”, cel care aduce în atenţie ” A treia epistolă către reşiţeni, o istorie trăită”, cel care, în ” A patra epistolă către reşiţeni, de la CSR la TMK-Reşiţa” scrie, cu convingere, “cred că nefericirea care a plutit asupra acestei societăţi a fost o lecţie pentru noi toţi”.
Victor Ioan – student al Facultăţii de Artă din cadrul Universităţii de Vest Timişoara specialitatea Artă Fotografică.
Un eveniment recomandat de:
• Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național – CS
• Studioul Regional – Radio Reșița

Reşiţa, un oraş... cu temă industrială

articol preluat din ziarul

Jurnal de Caras Severin

31.iulie 2010

http://www.caon.ro/stiri/im:caon:news-caras/articol/resita-un-oras-cu-tema-industriala/cn/news-20100730-04365760

REŞIŢA - „Odată cu vârsta preţuim tot mai mult sănătatea şi prietenii“, afirma Romulus Ioan în lucrarea „Singur printre bănăţeni“.



Librăria „Semn de carte“ a găzduit joi, 29 iulie un eveniment socio-cultural, eveniment ce a readus în atenţia publicului reşiţean, pasionat de arta fotografică dar şi de cultura şi istoria municipiului nostru, expoziţia de fotografie „Industrial“ semnată de Victor Ioan.
Cu ajutorul fotografiilor în alb negru, una din cele mai bune forme de fotografie document, mărturie, lucrările sale aduc în discuţie o latură de mult uitată a Reşiţei, industria siderurgică. Vernisajul tânărului reşiţean, student al Facultăţii de Artă din cadrul Universităţii de Vest Timişoara specialitatea Artă Fotografică, a fost urmat de un dialog pe tema scrierilor semnate Romulus Vasile Ioan precum „Singur printre bănăţeni“ şi „A doua epistolă către hunedoreni. Eisenmarkt, Vajdahunyad, Hunedoara“.
În prima lucrare, dr. ing. Romulus Vasile Ioan, director general TMK, fostul CSR, scrie o scurtă istorie a siderurgiei reşiţene, în mod cronologic, de la 1769, istorie de altfel, foarte bine documentată. Aceasta cuprinde patru epistole către reşiţeni dintre care primele două exprimă sentimentele şi resentimentele autorului.
Cea de-a treia epistolă prezintă istoricul uzinelor reşiţene iar cea de-a IV-a se îndreaptă spre ce trebuie făcut de acum înainte pentru dezvoltarea municipiului nostru. Alături de autori, la manifestare au participat şi dr. Ada Mirela Chisăliţă şi dr. Mircea Rusnac, istoric cercetător.

Lavinia Predescu
© 2005-2010 - Inform Media

Ioan Victor -Ioan Romulus

Cum a fost reabiliat un turn de racire a foste cocserii din laFelguera in muzeu

Muzeul culturii si tehnicii fierului - Hunedoara- studiu de caz-proiect

Acest turn de racire de la Furnalul nr.4 poate devenii corpul Muzeului Fierului

printr-o proiectarea inteligenta se poate transforma acest turn in caldirea muzeului:

asa arata un turn similar transformat in anii 2000-2002 in orasul LaFelgura- prov.Asturia Spania